Salone del Mobile.Milano 2018 Trend Report

Oricine a căutat la ediția din acest an a Salone Internazionale del Mobile un răspuns clar și neechivoc la întrebarea “ce trend va domina lumea designului în 2018?”, cu siguranță s-a confruntat cu o mare dilemă! Și asta pentru că pe scena designului de azi nu există o tendință unică, ci multe direcții stilistice, chiar dacă nu foarte diferite între ele.

În timp ce această absență a unei abordării unidirecționale ar trebui să fie puternic accentuată, rămân diverse caracteristici comune tuturor tendințelor evidențiate. În primul rând se menționează recuperarea valorii narative a obiectelor, a capacității lor de a crea atmosferă și de a „trăi” alături unele de altele în spații concepute după principiile unui „cabinete de merveilles”. Există puține referiri anul acesta la așa-numitul „white cube”, uzurpat acum de ideea de cameră (conceptul de loft este passé), de spații bine definite, cromatic învăluite în nuanțe de roz/ roșu și gri/ petrol.

După cum se afirmă în comunicatele biroului de presă al târgului, în ciuda lipsei unui trend principal, specialiștii Salone del Mobile au identificat câteva direcții și teme de inspirație ce ies în evidență și conturează micro-tendințele acestui an. Iată care sunt acestea:

 

No Hot Trend

Continuând această idee, am putea încerca un joc semantic, în sensul că lipsa unei tendințe bine definite ar trebui privită ca trendul principal. De fapt, este corect să spunem că aceasta este o observație ce a fost făcută frecvent în ultimii ani și, în ciuda numeroaselor încercări de a pune eticheta de “noutate” pe obiectele prezentate, acest ”hot trend” pur și simplu nu a apărut.

Au existat multe și variate abordări stilistice în ediția din 2018 – de la linii și forme organice, la întoarcerea la stilul clasic, de la căutarea purității în compoziții, la explorarea fanteziei, iar în cadrul fiecărui trend găsim designeri din cele mai diverse contexte culturale și geografice. Acest fapt trimite un mesaj clar: designerii din întreaga lume sunt ghidați de “referințele tribului “, dar se deplasează continuu pe o piață globală în care locul de unde provin pare, cel puțin din punct de vedere creativ, că își diminuează importanța. Definițiile care în trecut au încercat să identifice stilurile „naționale”, postulând mai degrabă designul italian decât cel scandinav sau german, par acum lipsite de sens. Azi, este perfect firesc să găsim un designer german care lucrează pentru o companie grecească un proiect în lexicon scandinav (un astfel de exemplu este Catharina Lorenz | Steffen Kaz și al lor scaun “Halla” creat pentru Anesis). Un alt exemplu este colecția “Moroso M’Afrique”, un exercițiu creativ care celebrează atât spiritul multi-cultural Moroso cât și măiestria artizanilor Senegalului.

1.Scaun „Halla”, design Lorenz + Kaz, Anesis, www.anesis.com.gr; 2. Banchete „DayTrip”, colecția „Mafrique”, design Marc Thorpe, Moroso, www.moroso.it; 3. Fotoliu „Seku”, colecția „Mafrique”, design Sebastian Herkner, Moroso, www.moroso.it.

Mergând pe aceeași idee, în lumea designului, termenul etnic este declinat acum ca într-un vis  „à la”  Marco Polo, în care se amestecă, asemeni unor mirodenii, Africa și Orientul, Laponia și Peru (de ex. Paola Navone prezintă „Carve”, un fotoliu din mahon sculptat manual, creat pentru Gervasoni).

Fotolii „Carve”, design Paola Navone, Gervasoni, www.gervasoni1882.it.

Aceste situații polimorfe (chiar și expresiile “incluziune” și “mix cultural” și-au mai pierdut din intensitate) par să fi devenit din ce în ce mai inexorabile încă de la începutul noului mileniu și, așa cum se subliniază și în comunicatul de presă citat, este puțin probabil ca în viitorul apropiat să fim martorii unor mișcări stilistice unitare și de lungă durată, cum au fost funcționalismul, postmodernismul, “fine design” sau minimalismul.

 

Linii senzuale & volume organice

Mobilierul, corpurile de iluminat și decorațiunile se adaptează în mod corespunzător acestei stări și își îmbogățesc imaginea prin utilizarea lemnului fin prelucrat, a finisajelor prețioase, a țesăturilor elaborate și, mai ales, a unui anume tip de tactilitate. Mobilierul din 2018 cere să fie, în egală măsură, plăcut atât pentru ochi, cât și pentru mână. Acest lucru este evident în special când vine vorba de trendul „organic”, o tendință senzuală care se bucură de o revigorare bruscă. De exemplu, Artek redescoperă continuu celebrele piese semnate de Alvar și Aino Aalto (vezi bolul ceramic „Riihitie”, o versiune simplificată a faimosului vas Savoy) și, tot în domeniul decorațiunilor, menționăm vasele „Fusca” create de Constance Guisset pentru Bosa.

1. Fotoliu „Helene”, design Vincent Van Duysen, Molteni&C, www.molteni.it; 2. Ghiveci „Riihitie Plant Pot B”, design Aino Aalto (1937), Artek, www.artek.fi; 3. Scaun „Savannah”, design Stephen Tierney, Henge, www.henge07.com; 4. Vaze „Fusca”, design Constance Guisset, Bosa, www.bosatrade.com.

Piesele de mobilier tapițate abandonează liniile clasice și iau forme mai organice, așa cum am remarcat la elementele ce alcătuiesc divanul „Sydney” creat de Jean-Marie Massaud pentru Poliform, la canapeaua „Julep”, propusă de Tacchini, sau la scaunul „Babled” creat de Emmanuel Babled pentru Offecct Lab.

1. Fotoliu „Mellow”, design Federica Capitani, Moroso, www.moroso.it; 2. Scaun „Roly Poly”, design Faye Toogood, Driade, www.driade.com; 3. Canapea „Julep”, design Jonas Wagell, Tacchini, www.tacchini.it; 4. Fotoliu „Babled”, design Emmanuel Babled, Offect, www.offecct.com.

Sindromul Hermès

În cadrul acestui trend, o altă direcție creativă foarte evidentă ar putea fi descrisă drept „Sindromul Hermès” – celebra casa franceză de pielărie este citată peste tot pentru calitatea excelentă a materialelor și pentru măiestria extraordinară a artizanilor săi.

1. Scaun ”New Lady”, design Paolo Rizzatto, Alias, http://alias.design; 2. Birou „Scribe”, design Bavuso Giuseppe, Alivar, www.alivar.com; 3. Fotoliu „Alison”, design Carlo Colombo, Flexform, www.flexform.it; 4. Comodă „Jabara”, design Shinsaku Miyamoto, Ritzwell, www.ritzwell.com; 5. Scaun „3Skin Soft”, design Ron Arad, Moroso, www.moroso.it; 6. Chaise longue „Byron”, design Jean-Marie Massaud, Poltrona Frau, www.poltronafrau.com; 7. Scaun „Ester”, design Bavuso Giuseppe, Alivar, www.alivar.com.

Această „obsesie” pentru detalii a inspirat o mare parte a produselor care mixează piele, lemn, marmură, alamă sau alte metale, cu detalii de tip “sartorial” (de exemplu chaise longue-ul „Byron” creat de Jean-Marie Massaud pentru Poltrona Frau, sau comodele „Jabara” create de Shinsaku Miyamoto pentru Ritzwell).

 

Reeditări

Tendința spre reeditări devine din ce în ce mai răspândită și mai comună. Iconurile din trecut sunt căutate, studiate, admirate și repropuse, de obicei cu mare grijă filologică (deși există unele eșecuri evidente!). Publicul, care s-a întors acum la discurile de vinil, pozele Polaroid și Star Wars, înțelege piesele iconice și le apreciază trecutul glorios.

1. Scaun „Fenis”,design Carlo Mollino (1959), foto Miro Zagnoli, Zanotta, www.zanotta.it; 2. Masă „D.859.1”, design Gio Ponti (1958), Molteni&C, www.molteni.it; 3. Set tacâmuri “Dry”, design Achille Castiglioni (1982), foto Matteo Imbriani, Alessi, www.alessi.com; 4. Canapea „KK41180”, design Kaare Klint (1930), Carl Hansen & Søn, www.carlhansen.com; 5. Fotoliu „Lina”, design Gianfranco Frattini (1955), foto Andrea Ferrari, Tacchini, www.tacchini.it.

În afară de conotațiile nostalgice evidente și de recunoașterea designului atemporal, cumpărătorii apreciază, de asemenea, garanția unei investiții destinate să crească în timp, indiferent de modă și tendințe. În această direcție stilistică, cercetarea a fost extinsă la diferite contexte geografice, din Brazilia și până în Italia (o măsuță creată de Pio Manzù se întoarce acum în colecția Alias), dar predominant întâlnim reeditări ale iconurilor stilului scandinav și italian.

 

How big is Small?

Așa cum am descoperit și în colecția Artek (de la care am împrumutat și numele acestei secțiuni/ tendințe), soluțiile flexibile, ingenioase și multifuncționale, ce asigură o eficiență maximă în spațiile mici, par să fi convins tot mai mulți designeri să se îndrepte spre o diminuare generală a volumelor. Micșorarea dimensiunilor pieselor de mobilier poate fi o necesitate însă poate fi, de asemenea, o alegere personală a unui stil de viață.

1. Bibliotecă „Pinocchio”, design Lucio Boscardin, Riva1920, www.riva1920.it, 2. Canapea modulară „Tape”, design Benjamin Hubert, Moroso, www.moroso.it; 3. Suport pentru haine cu banchetă, „Kiila”, design Daniel Rybakken, foto KalleSanner, Artek, www.artek.fi; 4. Birou „AJ52 Society Table”, design Arne Jacobsen (1952), Carl Hansen & Søn, www.carlhansen.com.

Companii ca Fritz Hansen, Carl Hansen & Son și Erik Jørgensen își continuă revizuirea scrupuloasă a pieselor, de la cele care au ajuns acum la un statut iconic, până la cele mai puțin cunoscute. Chiar departe de stilul obișnuit, aceste piese sunt redescoperite grație dimensiunilor lor, tipice perioadei și spațiilor pentru care au fost proiectate, fiind concepute într-o variantă mai domestică, mai potrivită cu dimensiunile reale ale spațiilor în care vor fi amplasate (o filozofie numită  “the language of rooms”).

 

Ah…The Past
nostalgie & reinterpretări

Acest trend vizează o serie de piese ce au fost extrase din lumea reeditărilor sau mai degrabă din zona citărilor. Sunt acele propuneri ce nu au fost recuperate din punct de vedere filologic (așa cum am văzut în cazul trendului reeditărilor), ci, pur și simplu, ca sursă de inspirație. Mobilierul și ambianța epocilor trecute, de la scaunul „Chiavari” (care s-a bucurat de un succes enorm atât în versiunea originală, cât și în nenumăratele replici) și până la reabilitarea bufetului tipic italian, specific perioadei de dinainte de război (de ex. bufetul „Muriel”, creat de Ferruccio Laviani pentru F.lli Boffi), toate au fost redescoperite și reinterpretate.

1. Oglindă colecția „Continuum”, design Matteo Nunziati, Natevo, www.natevo.com; 2. Paravan „Layout”, design Michele De Lucchi, Alias, http://alias.design; 3. Bufet „Muriel”, design Ferruccio Laviani, Fratelli Boffi, www.fratelliboffi.it; 4. Suport de haine „Viae”, design Analogia Project, Frag, www.frag.it; 5. Paravan „Mascha”, Opera Contemporary, www.operacontemporary.com; 6. Fotoliu din colecția „Lilo”, design Patricia Urquiola, Moroso, www.moroso.it.

Nostalgia se referă de asemenea și la redescoperirea unor piese de mobilier ce în timp au fost uitate, cum ar fi: paravanul, masa-consolă sau suportul de haine tip valet (un obiect predominant masculin care se subscrie maniei actuale legate garderobă). În cele din urmă, la această listă adăugăm oglinzile, multe propuneri de oglinzi, suficient pentru a satisface o întreagă generație de narcisiști care, în mod clar, aveau mare nevoie de ele!

 

Fantasy Land

Fantezia este, fără îndoială, una dintre cele mai ușor de remarcat tendințe de astăzi. Acesta este doar un aspect al înclinației spre nostalgie, practic cel mai inofensiv romantic dintre toate.

1 & 4 Scaun „Rock”, design Marc Sadler, da a, www.daaitalia.com; 2. Masă „In punta di piedi”, design Fabio Novembre, Riva1920, www.riva1920.it; 3. Covor „Flatter”, design Maarten Baas, Nodus, www.nodusrug.com; 5. Măști decorative „Primates”, design Elena Salmistraro, Bosa, www.bosatrade.com; 6. Vaze colecția „Diavoletti family”, design Daniel Eltner, Cappellini, www.cappellini.it; 7. Vază „Takuya”, design Jaime Hayon, Bosa, www.bosatrade.com.

O altă fațetă a aceleiași tendințe vorbește despre limbajul romanelor gotice de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu colecții și ambiente demne de „Game of Thrones” (este corect să amintim că acest trend a fost declanșat cu câțiva ani în urmă de filmul ”Lord of the Rings”). Un bun exemplu este scaunul „Rock” creat de Marc Sadler pentru compania da a, ce propune o estetică anti-estetică, realizat în întregime din metal, lăsând niturile expuse pentru un efect amplificat.

Justificat de fenomene paralele cu designul, cum ar fi moda sau cinematografia, acest trend este des declinat în lumea obiectelor ceramice prin linii și imagini diverse, de la cele monstruoase sau extrem de delicate, până la cele ironice sau aluzive (vezi propunerile lui Jaime Hayon sau creațiile sofisticate semnate de Natalie du Pasquier pentru legendarul brand Bitossi).

Țesăturile sunt la fel de importante – cromatica și modelele sunt împrumutate atât de pe baticul african tradițional cât și din printurile specifice secolului al XVIII-lea cu păsări exotice și dragoni – toate acestea împodobite din abundență cu franjuri în mătase, rafie sau rayon.

 

New Kitsch

Dintre trendurile și emoțiile recurente ale ultimilor ani, ironia, influențele pop și kitschul s-au manifestat prin noi reinterpretări și abordări ce au adus la lumină piese pline de umor. “Kitsch” este de asemenea un alt cuvânt care a devenit din nou util pentru a descrie un fenomen curent. Încăperile pe care le-am menționat anterior, confortabile și cosy, pot deveni asemeni unor săli de muzeu – nu muzee în adevăratul sens al cuvântului, ci muzee ale vieții de zi cu zi, ale amintirilor noastre. Se identifică o nouă formă de a colecționa, o variantă ce vizează mobilier și obiecte care invocă nostalgie și kitsch și care, cu doar câțiva ani în urmă, ar fi sfârșit în talciocuri. După ce și-a pierdut conotația negativă (dată de criticul de artă Gillo Dorfles în cartea sa din 1968) kitschul se bucură de o mai mare apreciere astăzi grație „revoluției” Gucci a lui Alessandro Michele. Kitschul se regăsește atât în designul pieselor de mobilier, cât și în finisajele sclipitoare, neapărat aurii (aurul este un cuvânt cu o revenire puternică în lumea mobilierului).

 

Artizanat și meșteșugărie

Această analiză a celor mai importante tendințe ar trebui să includă și faptul că un aspect extrem de pozitiv, care reunește toate direcțiile narative prezentate mai sus, este redescoperirea tehnicilor artizanale și a meșteșugurilor care se află azi în pragul dispariției.

Abordarea maximalistă a designului cere detalii desăvârșite, finisaje și tehnici de prelucrare impecabile (de ex. marmura Calacatta folosită în proiectul mesei „Morgan” creată de Rodolfo Dordoni pentru Minotti; intarsiile geometrice din lemn aplicate de Cristina Celestino pe mesele „Carillon” create pentru Gebrüder Thonet Vienna; mozaicul din lemn briarroot folosit pentru blatul mesei „Oxymoron” creată de Massimo Castagna pentru Henge). Sunt întâlnite de asemenea și materiale mai modeste, cum ar fi corzile nautice folosite la paravanele „Shade of Venice” create de Marco Zito pentru Saba Italia, care sunt înnobilate prin ingeniozitatea prelucrării.

Acest trend pare să pună accentul pe frumusețea imperfectă și caracterul unic al producției artizanale, pe tehnicile manufacturiale moștenite și cultivate de la o generație la alta.

 

Clean-cut design & influențe arhitecturale

Desigur, ca în cazul tuturor trendurilor importante, acest puternic filon narativ, evidențiat în termeni de istorie a designului, fantezie sau kitsch, declanșează o reacție egală și contrară. Prin urmare, nu lipsesc propunerile ce se disting printr-un minimalism desăvârșit. În aceeași linie, arcade și volume arhitecturale au inspirat o serie de piese ce domină vizual spațiul.

Bibliotecă modulară „Cabinet de Curiosité”, design Fabrice Berrux, Bonaldo, www.bonaldo.it.

Continuând metafora literară, obiectele create în acest lexicon stilistic ar putea fi descrise ca fiind marcate de o tăcere lingvistică deliberată. Relativa liniște a liniilor poate fi compensată prin calitatea narativă a finisajelor, ca în cazul comodelor „Marea” create de Zanellato / Bortotto pentru De Castelli – unde suprafețele sunt marcate de straturi de oxidare (o imagine finală asemănătoare fenomenului acqua alta din Veneția), sau prin intervenții de inspirație retro, așa cum întâlnim în proiectul „Faroe” a lui Gordon Guillaumier pentru Lema, în care zona de șezut a insulei, formată din perne și containere de depozitare, trimite la faimoasa „Triposto” a lui Gio Ponti (1967).

În cele din urmă, întâlnim conceptul „totally abstract”, practic o ideogramă creată în numele purității vizuale, așa cum este suportul de haine „Tonbo”, propunerea  Junpei & Iori Tamaki, pentru Living (faptul că este doar un umeraș de haine pare să fie total irelevant).

1. Suport de haine „Tombo”, design Junpei & Iori Tamaki Design Studio, Living Divani, https://livingdivani.it; 2. Birou „Radical Fake”, design Patricia Urquiola, Cappellini, www.cappellini.it; 3. Birou „Benjamin”, design Samuel Accocceberry, Flexform, www.flexform.it; 4. Comodă „Marea”, design Zanellato Bortotto, De Castelli, www.decastelli.it; 5. Smart Bar „Officina”, Clan Milano, www.clanmilano.house; 6. Pouf cu sisteme de depozitare „Faroe”, design Gordon Guillaumier, Lema, www.lemamobili.com; 7. Măsuțe „Palladio”, design GamFratesi, Porro, www.porro.com.